Nici defrișatul pădurilor, nici exportul de bușteni, nici cedarea gazelor din Marea Neagră, nici mormanul de fiare vechi… nici, nici, nici… nimic din toate aceste nenorociri nu poate egala drama demografică a României de azi!

Exodul populației peste hotare, rata din ce în ce mai scăzută a natalității, analfabetismul funcțional, explozia de boli incurabile, manipularea mentală a tinerilor și vârstinicilor prin mijloace media până la îndobitocire… exploatarea sexuală a tinerelor născute și crescute în promiscuitate, pierederea poftei de muncă, fabricile de diplome universitare, siluirea limbii române, ridicola rogleză… – un șir, parcă interminabil de grave stări de fapt, care au afectat demografic, catastrofal, această țară.

România este secătuită de ceea ce numim RESURSE UMANE!!! Asta e drama României!

Cine ar putea fi președintele acestei țări?

1.Avem de cinci ani un președinte etnic german, probă a toleranței caracteriale românești, dar mai ales o probă a complexului de inferioritate și al impulsului cosmopolit din fire… N-ar fi o treabă, dar președintele de etnie germană nu a răspuns așteptărilor noastre, complăcându-se în conflicte politice interminabile de pe poziția oficială de independent, alimentând și întreținând dispute de mahala cu politicienii și guvernanții stângaci de la cârma țării! Experiența lui se rezumă la o catedră de liceu și ore de meditație gestionate extrem de profitabil

2.O doamnă cu ținută și atitudine de cucoană postbelică… , are pretenția să devină președintele țării, după o carieră bizară de premier prin care a îndatorat România numai pentru consum, investițiile majore lipsind cu desăvârșire! Are experiența unei catedre minore de tehnologie școlară… Un politician propulsat artificial pe criterii de cumetrie regională… Ca eurodeputat a onorat România doar atunci când a tăcut… în rest, belge-cancan…

3. Un tânăr emergent, susținut de o masă haotică, nemulțumită, dar neorientată, revoltată, energică, dar ilogică, a intrat în cursa pentru Cotroceni! Are școală corectă, dar la capitolul experiență, pagina lui este goală… Poate România să plutească pe apele vremii cu un astfel de căpitan?!

4. Un român iubitor de identitate, cu rădăcini în livada și ferma părinților de la țară, cu verticalitate morală, riguros, independent, cu o carieră profesională impresionantă, dar și cu o experiență politică probată atât în parlamentul țării cât și al celui european! – Așa ceva ne-ar trebui!

Ion Diaconescu l-a vrut președinte

Înantea alegerilor din 1996, în timul campaniei electorale, l-am întâlnit la un dialog față în față, timp de vreo 20 minute, pe Emil Constantinescu. Eram la Cumpătu… Mare mi-a fost dezamăgirea să constat că avea o personalitate mult prea labilă pentru un președinte… La scurtă vreme mi-a fost dat să mă întrețin preț de vreo două ore cu seniorul Ion Diaconescu, într-o sală de protocol de la parterul fostului Pavilon al Uzinei Dacia. Din vorbă, în vorbă, „l-am certat pe liderul țărănist” pentru alegerea făcută cu Emil Constantinescu, candidat… Mi-a rsăpuns copleșitoir de sincer și direct: „ Eu, noi, l-am vrut pe Mircea Diaconu, dar a venit Ana Blandiana cu acest Emil Constantinescu și există o susținere importantă din afară… ” L-am citat din memorie pe Ion Diaconescu. Am fost surprins să aud așa mărturisire.

Ion Diaconescu avea o fire extrem de prietenoasă și era foarte încrezător în oameni! L-am reîntânit la Boțești de mai multe ori, în multe seri de taclale, când își renova biserica din sat.

Da. Mircea Diaconu are un filon al unei familii de dascăli și preoți din Vlădești, iar doctrina țărănistă sau liberală și credința anti comunistă le-a curs prin vene… !  Spiritul lui de întreprinzător politic, cred că vine de acolo, de la moșii și strămoșii lui musceleni… De-aia a ieștit Mircea Diaconu în decembrie 1989 împotriva lui Ceaușescu și de-aia l-am regăsit ulterior în fruntea primei alianțe civice postdecembriste!

Nu și-a neglijat niciodată cariera actoricească! Și-a cucerit locul bine meritat în galeria monștirlor sacri ai cinematografiei românești, legat de scenele marilor teatre bucureștene, unde juca în fața unor săli pline la refuz întotdeauna! După 1990 și-a făcut timp și pentru o catedră universitară la IATC!

Mircea Diaconu a accesat cariera politică fără a părăsi scena profesională niciodată! Bătăios, dar cu bun simț și chibzuință, cu iubire de semeni și mereu îngrijorat de România lui, a decis să facă politică în calitate de independent, recunoscând însă, că are o structură de centru- dreapta, de liberal! El este omul care și-a construit singur case, care își gospodărește totul în regie proprie, își repară singur mașinile… cu un spirit de liberal notoriu!


În viața de zi cu zi este cel mai prost actor din lume

Ei bine, acest Mircea Diaconu are un tipar de sobrietate rară, din care nu poate ieși decât în rolurile de actor, sub bagheta regizorală…! În viața de zi cu zi, el, omul Mircea Diaconu, nu poate să joace teatru, este cel mai prost actor din lume, nu poate disimula absolut nicio stare!

El este el și numai el în viața lui și a celor din jurul lui! UN OM!

Uite, de-aia eu îl văd ca pe o uriașă șansă pe Mircea Diaconu, UN OM, pentru un nou start spre o identitate românească, CU BUNĂ CREDINȚĂ!

Nicolae Badiu,

publicist, scriitor, editor, realizator TV