Un articol scris pentru revista Suflet Mușcelean
Auzi! Să mi se ceară să scriu despre femeie! Asta-mi cauzează (Ha, ha…) Glumesc, normal. De când lumea și pământul, că-i primăvară, cu lăcrămioare, viorele, ghiocei ori toamnă, cu frunze galbene ce cad alene stârnind nostalgii, femeia e mereu prezentă în versuri ori în cântece, cu de toate cele de trebuință…
Na! C-am dres-o… din prima. Știu! Lirismul este potrivit femei, ființa care vibrează, mamă, născătoare de om. Gingășie dar și forță deopotrivă, insist eu să adaug! Nu mi se potrivește lirismul în scrierile mele, dar nu pentru că aș fi vreun lipsit de emoții, ba din contră, ci pentru că pun deasupra realismul, nefiind însă lipsit de idealism… Deh, nu mi-e prea clar, de-aia sunt și atât de dificil, de greu de înțeles uneori.
Femeia, uite, e mult mai bine făcută! Dumnezeu, după experiența facerii lui Adam, a învățat din greșeală și a produs-o pe Eva, femeia, fără de care, zic eu, bărbatul nu poate fi complet!
Femeia are un potențial mult mai mare de iubire și de iertare, factori cruciali din ecuația vieții închipuite de Creator! Însă, cu cât poți iubi mai mult, cu atât mai mare este și forța urii, la o adică! Ferească Dumnezeu de vrăjmășia unei femei, mai ales dacă a fost rănită! Femeia are un psihic mult mai complex și posedă în plus taina intuiției! Ne întrebăm frecvent: unde este Dumnezeu, cum putem da de el? Dumnezeu se ascunde în femeie! Da! Sunt sigur de asta, dar e nevoie de un cifru… Oferă-i femeii stima de sine, cultivă-i încrederea în ea, n-o umili, privește-o ca pe o floare, să o mângâi cu privirea, cu vocea și mai ales cu gândul, fă-o să se simtă în siguranță, fii partenerul ei și vei da de Dumnezeu!
Diferența dintre popoarele lumii este dată în primul rând de modul în care este tratată femeia! Priviți la sălbăticia cu care este tratată femeia în lumea talibanilor! Nici măcar în lumea animalelor nu există o nedreptate mai mare! Apoi, vedem încă religii care reduc rolul femeii în societate, fiind considerată un fel de bun, mai degrabă material/biologic al bărbaților! Oribil! Vă imaginați câtă frustrare adună în ele aceste femei! Li s-au inhibat exact funcțiile cele mai de preț dăruite de Dumnezeu, fiind reduse ca ființe la condiția de primate… Slavă Domnului că ne-am născut și trăim într-o societate în care femeia și-a căpătat libertatea de a exista, ca ființă deplină.
Vă gândiți la cât de multe rele poate face totuși o femeie? Păi, da, poate face, am spus, dacă i se ia iubirea și mai ales stima de sine, dacă nu beneficiază de educație corectă și dacă este contaminată de lăcomie, putere și dorințe bizare, de neatins… Că e tot om și ea, e o ființă omenească! Dar femeia este mult mai rezistentă decât bărbatul la ispite!
Îmi trec prin minte fel și fel de exemple de femei, cu bune, cu rele… Nu mă pot împăca cu Emma Bovary a lui Gustave Flaubert, dar e vorba totuși doar de un personaj dintr-o ficțiune, care prin conflictul ei a reușit să genereze emoții foarte mari, adică exact ceea ce caută oamenii în trăirile lor…! Ce bine, că e doar o ficțiune! De la Bovary îmi vine să sar direct la Maica Tereza! Ce spuneți?! Nu e o ficțiune, Maica Tereza a existat în carne și oase! Una dintre cele mai înțelepte ființe pământene, dar care nu a cunoscut taina nașterii unui copil! Interesant, nu?! Dar ce spuneți de femeia aleasă ca născătoare de Dumnezeu: Fecioara Maria?! Deja intrăm în zona Divinității! Aici, cuvintele ar putea strica, sunt de prisos… Însă putem vorbi despre milioane și milioane de femei anonime care au dat și dau naștere de vieți omenești ceas de ceas, zi de zi pe această planetă!
Mă opresc aici! Nu mai adaug decât atât: cred în femeie! Eu chiar cred în femeie! Bărbatul nu poate fi întreg fără femeie.