L a Uzina Dacia din Mioveni, locul istoric al nașterii celei mai importante mărci din Grupul Renault, se întoarce o filă de management social, al relațiilor masei salariale cu administrația. Sindicatul de la DACIA are din această lună o echipă complet nouă de lideri, pentru prima dată de la privatizarea Uzinei, adică după aproape 22 de ani! Sindicatul Autoturisme Dacia (SAD) are însă o vechime mai mare de 22 de ani, acesta fiind constituit pe Platforma industrială Dacia încă din 1990!
La momentul semnării contractului de vânzare a acțiunilor DACIA către Renault, Sindicatul avea în fruntea sa pe inginerul Nicolae Pavelescu, cel care a făcut istorie prin consimțământul său la proiectul de privatizare printr-o restructurare salarială masivă, fără precedent în România! Uzina Dacia convenea ca pe o perioadă scurtă, de până în doi ani să renunțe la mai mult de jumătate din salariații săi. Pe platforma de la Colibași lucrau aproape 30 de mii de salariați!
Se știe că părintele privatizării de la Dacia este Constantin Stroe, dar fără un lider de sindicat ca Nicolae Pavelescu, această privatizare nu putea fi împlinită! Există numeroase exemple de întreprinderi care au eșuat în procesul lor de privatizare din cauza atitudinilor aberante ale sindicatelor, care prin vanitatea și prostia unor lideri, fie că s-au opus categoric, fie că prin acțiunile lor destabilizatoare au pus pe fugă investitorii! Cel mai clar și dramatic exemplu îl avem la Câmpulung la fosta Uzină ARO, unde sindicatul a fost permanent un „bau-bau” pentru absolut orice încercare de privatizare… Puțin știu că Renault a avut ca primă intenție cumpărarea Uzinei din Câmpulung, dar când au întâlnit Sindicatul de acolo au fugit ca de ghilotină… (Vedeți detalii în cartea „Poarta 3…mașina cu nume de țară DACIA” )
Liderul SAD, cunoștea foarte bine factorii din ecuația socială de la Colibași, studiase temeinic potențialul uman dar și intențiile de investiții Renault… cunoștea industria auto și perspectivele…, conștientiza perfect gradul de tehnicitate al Uzinei, piața auto, nivelul de pregătire al masei salariale dar și condițiile sociale, potențialul de reorientare profesională, etc… Liderul SAD era un tânăr inginer înainte de toate, cu pregătire și aptitudini de management social, pedagogie și psihologie umană! SAD a făcut parte efectiv din echipa de privatizare Dacia!
În 2003 a apărut primul conflict de muncă la DACIA, când directorii francezi au reacționat ca la ei în Franța… adică au fugit sau s-au baricadat în birouri de furia muncitorilor intrați în grevă… Ei nu aveau de unde să știe că obiceiurile din Franța nu erau valabile și la Colibași… În Franța, la orice grevă, se sparg geamuri, uși, capete… și tot ce apare în cale masei furioase de greviști… La noi, muncitorii fac ceva zgomot, vociferează, părăsesc lucrul, dar nici vorbă de violențele tradiționale din Franța… În plus, liderul Nicolae Pavelescu a reușit să coordoneze greva din 2003 cu o aleasă măiestrie, iar atunci când mișcarea revendicativă a fost învinsă în justiție, tot el, liderul Nicolae Pavelescu a oprit valul de furie, care avea toate șansele să degenereze, cu consecințe dramatice… În Belgia, în urma unei greve scăpată de sub controlul liderilor de sindicat, Rnault a luat decizia de a părăsi Uzina în 24 de ore, integral, cu lacăt definitiv pe poarta!
Un alt moment istoric a fost semnat de Nicolae Pavelescu prin greva din 2008, când revendicările salariaților au avut câștig de cauză după mai bine de două săptămâni de grevă, administrată magistral! Anul 2008 reprezintă un moment istoric pentru marca Dacia! La Mioveni, salariații români au reușit să convingă administratorii de la Paris că bugetul de venituri al salariaților români trebuie să intre într-o grilă nouă, net superioară, proporțional cu profiturile pe care le aducea Uzina pentru Renault… Directorul general de atunci, Francois Fourmont nu ar fi putut convinge boardul Renault de necesitatea schimbării grilei de salarizare, fără mișcarea grevistă declanșată de SAD! Cu alte cuvinte, nu au câștigat doar salariații ci întreg Grupul Renault prin valorificarea corectă a potențialului uman de la Dacia, capital eficientizat, cu care dinamica profitului a luat un avânt istoric la Dacia!
Întotdeauna, negocierile salariale au fost dirijate într-o cheie de siguranță, de echilibru pentru salariați dar și pentru Uzină! Liderul Nicolae Pavelescu a luat mereu în calcul viitorul Uzinei! El nu a negociat niciodată pentru prezent ci pentru viitor! Asta face din el un personaj de istorie DACIA și merită felicitările de rigoare!
Plecare lui de la cârma SAD marchează trecerea la o nouă eră sindicală! Personal, sper ca moștenirea ideologică a lui Nicolae Pavelescu să le fie noilor lideri SAD o bună și inspirată călăuză pentru viitorul Uzinei!
Nicolae Badiu